Faptele bune pot contribui la îmbunătăţirea sănătăţii

Oamenii care fac acte de caritate şi alte fapte bune – de exemplu, îşi ajută vecinul la amenajarea grădinii – trec prin mai puţine momente de mânie, sunt optimişti şi au mai multă încredere de sine, potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Mindlab, un laborator din cadrul Universităţii din Sussex.

Cercetătorii vin acum cu dovezi ştiinţifice în sprijinul vechii zicale potrivit căreia cei care îi ajută pe ceilalţi se ajută pe sine.

Astfel, faptele bune pot contribui la reducerea nivelului de stres şi promovează încrederea de sine.

Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au măsurat nivelurile de stres şi ale altor emoţii experimentate de un grup de bărbaţi şi femei care au făcut fapte bune timp de nouă zile consecutiv.

Efectele stresului asupra organismului sunt binecunoscute: poate afecta sistemul imunitar, conduce la o creştere a tensiunii arteriale, creşte riscul de infarct şi accident cerebral şi contribuie la instalarea infertilităţii.

Studiul, comandat de firma de asigurări Simplyhealth, a mai scos la iveală că faptele bune au un efect de reacţie în lanţ pozitiv, beneficiarii faptelor bune simţindu-se motivaţi să-i ajute pe ceilalţi la rândul lor.

Un studiu anterior, realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard, a arătat că faptele bune îi întăresc fizic şi psihic pe autorii lor.

Mari constructii din lego

Mizeria de pe strazi

O problema importanta pe care o avem noi romanii este mizeria care se gaseste pe toate strazile din tara precum si in spatiile verzi.

Principala cauza, pentru care tot mai multe deseuri sunt aruncate pe jos pe orice strada si in orice spatiu verde, este lipsa cosurilor de gunoi si a tomberoanelor. Am ajuns la acesta concluzie dupa ce de mai multe ori mi s-a intamplat sa am de aruncat un ambalaj sau o hartie cand eram pe strada si sa nu am unde, fiind nevoita sa merg mult timp cu deseul in mana pana cand gaseam un cos de gunoi sa il arunc. Am patit ca am ajuns pana acasa cu ambalajul pe care vroiam sa il arunc pentru ca nu am gasit nici un cos de gunoi pe drum.
Am vazut de mai multe ori oameni care aveau ceva de aruncat si care se uitau in stanga si in dreapta cautand un cos de gunoi si pentru ca nu il gaseau aruncau mizeria pe jos fara sa ii deranjeze acest lucru. La fel se intampla si cu gunoaiele care sunt lasate in spatiu verde dupa ce oamenii au faut cate un gratar si au baut cate o bere.
Este urat ca oamenii nu au respect de natura si de strazile pe care umbla, dar parerea mea este ca daca ar exista cate un cos de gunoi pe fiecare stalp de curent din oras precum si in spatiile verzi ar fi amenajate zone cu tomberoane multa lume nu ar mai arunca mizerea pe jos, iar strazile ar fi mult mai curate. Ar fi un impuls pentru fiecare om care vede un cos de gunoi sa arunce mizerea in el si nu pe jos.
Avand in vedere pe cate prostii strica cei de la conducere banii din bugetul de stat eu cred ca o suma de bani alocata pentru acesta problema nici nu ar fi mare lucru, sau poate ca inca nici un parlamentar nu are deschisa o fabrica de cosuri de gunoi unde sa profite de banii statului, pentru ca la noi numai asa se face cate ceva.

5 teorii faimoase: adevarate sau false?

Oamenii invatati din vremuri demult apuse sau mai apropiate de noi, au lansat numeroase teorii spectaculoase care s-au dovedit, in multe cazuri, perfect adevarate. Alteori nu...

Un vis al omenirii inca de la inceputul de secol 20, atunci cand s-au facut si primele experimente, a fost fuziunea nucleara, capabila sa ofere cantitati uriase de energie. Omul a vrut sa reproduca practic ce se intampla in stele, acolo unde atomii fuzioneaza la temperaturi uriase. Problema era tocmai temperatura: pentru a o obtine era necesara prea multa energie iar cea rezultata nu se traducea intr-un randament bun. O intrebare a ajuns sa framante fizicienii si chimistii vremii: oare este posibila fuziunea la temperatura camerei, numita si "la rece"? Raspunsul este da, dar cu conditia existentei unui accelerator de particule, iar costurile sunt iarasi uriase. Nu se merita asemenea constructii si eforturi pentru energia rezultata. Dar fara temperaturi ridicate si acceleratoare?

Ei bine, in 1989, Martin Fleischmann si Stanley Pons dadeau lumea peste cap, afirmand ca au realizat fuziunea la rece trecand curent electric printr-o bara de paladiu introdusa in apa de mare. Se obtinea astfel energie electrica perfect curata, abundenta si ieftina in conditii nu tocmai pretentioase. Interesanta a fost insa evolutia de dupa acest mare "evrika", nimeni nereusind sa reproduca acel experiment. Cercetatori de marca au studiat hartiile celor doi, cazand de acord ca totul este doar o facatura. Prestigioasa publicatie Time avea pe coperta: "Fusion or Illusion?". S-a dovedit a fi illusion, din pacate... Dar in ritmul actual al descoperirilor, nu trebuie sa ne surprinda daca vom avea si fuziune la rece, la un moment dat.

Teoria este momentan iluzorie.

Multi spun ca universul a luat nastere prin Big Bang si de atunci, el se afla intr-o continua expansiune. Einstein a impartasit insa o alta teorie, cea a universului static. Marele savant a sustinut ca universul a fost dintotdeauna la fel de mare si asa va ramane mereu, respectand o constanta cosmica.

Edwin Hubble a studiat corpurile indepartate si a observat ca ele isi schimba culoarea in functie de distanta, virand spre rosu atunci cand se indeparteaza de Pamant. Universul lui Hubble parea intr-o continua expansiune, suntand astfel si condensarea care ar fi condus la o imensa gaura neagra, in cazul admiterii teoriei mai vechi. Pana si Albert a acceptat studiile lui Edwin, dar asta nu inseamna ca, peste ani, un om stralucit nu va putea sa-i contrazica pe toti.

Teoria pare putin probabila, dar sta inca in picioare.

In 1667, Johan Joachim Becher enunta teoria flogisticului, de la termenul grecesc phlogistos, care inseamna inflamabil. Johan credea ca fiecare corp combustibil contine flogistic, o substanta care permite arderea. Phlogiston-ul se elimina dupa ardere si corpul devine "calx", el nemaiputand intretine procesul. Becher a sustinut ca aerul joaca un rol crucial, el extragand flogisticul din corpuri. Cand aerul se satureaza, arderea nu mai e posibila. De asemenea, masa corpurilor se reduce semnificativ.

Teoria a fost infirmata clar in 1753 de catre Mihail Lomonosov, care a studiat oxidarea. Savantul a demonstrat experimental ca masa unui metal ramane aceeasi dupa supunerea la caldura, intr-un vas inchis etans. La expunerea la aer, masa chiar creste si nu scade, cum ar fi trebuit dupa inlaturarea flogisticului. Totul era de fapt clasica reactie de oxidare, cu degajare de caldura.

Teoria a fost... acceptabila la vremea ei, dar falsa in prezent.

De la Aristotel la Thomas Aquinas si pana la filozoful John Locke, se credea ca omul se naste ca un CD blank, fara niciun continut mental, in conceptul tabula rasa. Fara instincte, fara interventia mamei natura inainte de nastere ci numai influenta mediului si experienta dicteaza acumularea personalitatii.

Studiile genomice au infirmat teoria, demonstrand ca unele gene influenteaza clar personalitatea si gemeni crescuti in medii total diferite, cu experiente diferite, au multe trasaturi similare. "Omul este singurul animal la care inteligenta trebuie sa suplineasca lipsa unor instincte si o adaptare insuficienta la lumea vie." (Schopenhauer) Inteligenta se modifica prin interactiunea cu mediul si cu toata experienta generata din interactiuni, insa unele instincte si baze ale personalitatii sunt prezente inca de la nastere.

Teoria pare mai degraba falsa, spre dezamagirea domnului Freud.

Pornita de Franz Joseph Gall in secolul XIX, frenologia sustinea ca morfologia cutiei craniene ofera informatii despre creier, anumite zone fiind corelate cu arii de pe creier raspunzatoare de muzica, citit, calcul matematic, arte si asa mai departe. Gall spunea ca personalitatea fiecaruia este influentata de forma cutiei craniene, care prezinta 27 de proeminente. Savantul desena si zone pentru rautate, sinceritate sau bunatate. De aici si pana la actiunile rasiste ale nazistilor era un singur pas. Aveau un motiv suficient pentru a initia genocidele...

Desigur, frenologia pare astazi o bazaconie, insa Gall are marele merit de a fi enuntat multiple ipoteze care au miscat lumea medicala.

Teoria si-a avut numerosi adepti la vremea ei, dar astazi este infirmata.

4 tipuri de umor

In zilele noastre simtul umorul reprezinta o trasatura importanta pe care o cautam in oameni cu care ne inconjuram. Oare cate femei nu afirma ca ar vrea sa aiba alaturi un barbat care sa le faca sa rada si cati barbati uita de picioare lungi si bust generos atunci cand sunt in compania unei femei amuzante.

Aceasta atitudine fata de simtul umorului ar ridica cateva sprancene ilustre din Antichitate. Spre exemplu grecii antici considerau umorul o reactie agresiva. Prin urmare umorul nu era vazut ca o trasatura pozitiva ci mai degraba ca un defect.

1. Umorul dispretuitor

Caracterizat prin agresivitate, umorul dispretuitor consta in umilirea unei persoane sau a unui grup social. Preferat de comicii de stand-up, acest tip de umor e facut in detrimentul unei parti terte. Dupa cum e de asteptat, astfel de umor prinde foarte bine la toti cei care nu sunt atacati direct.

Cand cei responsabili pentru glume de acest fel sunt luati la intrebari, reactia lor e una standard, “era o gluma”. Astfel se evita asumarea responsabilitatii pentru cele spuse.

Pe scena acest tip de umor e directionat mai ales impotriva figurilor politice sau a vedetelor zilei insa in viata de zi cu zi victimele sunt cel mai adesea oameni ce se invart prin aceleasi cercuri. Umorul de acest tip are un efect negativ asupra tintelor.

2. Umorul liant

Acesta reprezinta o calitate destul de rara. Oamenii care recurg la un astfel de umor reusesc sa animeze atmosfera dintr-o incapere fara a face pe nimeni sa se simta prost. Astfel de persoane sunt in general vazute ca amuzante, bune si capabile sa rada de propriile greseli.

Umorul liant se axeaza pe identificarea si evidentierea similaritatilor dintre oameni ceea ce contribuie nu doar la o atmosfera placuta dar si la o senzatie de unitate.

3. Umor de tipul ‘uraste-ma’

Principala victima a acestui tip de umor e cel care face glumele deoarece ele sunt directionate impotriva sa spre amuzamentul celor prezenti. In grupul de prieteni astfel de persoane sunt adesea vazute drept ‘bufonii’, cei care rad de propria persoana spre deliciul celor ce ii inconjoara.

Un astfel de umor este semnul unei stime de sine scazute. In plus, odata cu trecerea timpului aceasta umilire constanta a propriei persoane poate eroda respectul de sine al persoanei ce il foloseste. Umorul in discutie reflecta de fapt standardele imposibile la care o persoana se supune.

In doze mici unorul de tip 'uraste-ma' poate fi util pentru cel care il face deoarece il ajuta sa se relaxeze si sa isi accepte defectele insa pe masura ce doza creste nu face decat sa arate nevoia de a atrage atentia celorlalti, de a fi in centrul atentiei.

4. Umor ce rade de viata

Acest tip de umor vine din partea persoanelor care nu se iau prea in serios, nici pe ei nici pe ceilalti. Prin urmare pot rade cu usurinta de orice se intampla in jurul lor ba chiar si de propriile actiuni. In plus, umorul devine o modalitatea de a face fata problemelor.

Tintele acestui tip de umor sunt momentele absurde ale vietii, episoadele lipsite de sens, gesturile ilogice sau chiar intamplari hazlii de pe plan personal.

Umorul in care razi de viata e unul cat se poate de sanatos, cel putin asta sustine realizatorul studiului. Accentele ironice fine si replicile istete ajuta persoana care recurge la ele sa treaca razand peste problemele cu care se confrunta.

10 lucruri pe care milionarii americani nu ţi le vor spune niciodată

1. "Poate tu crezi că sunt bogat, dar eu nu"

Un milion de dolari pare o avere pentru mulţi oameni, şi cei care deţin această sumă nu se pot plânge – sunt mai bogaţi decât 94% dintre familiile americane şi câştigă 350.000 de dolari, în medie, ceea ce îi pune în postura de a fi printre cei 1% cei mai bogaţi americani.

Dar clubul este ceva mai exclusivist. Aproximativ 6,7 milioane de familii americane au venituri nete de peste un milion de dolari – mai multe decât erau în 2002, dar mai puţine decât maximul de 9,2 milioane, atins în 2007.

Mai mult, un sondaj al Fidelity a relevat că 46% dintre milionari “nu se simt” bogaţi. “Sunt îngrijoraţi de asistenţa medicală, pensionare şi de modul în care vor reuşi să-şi susţină stilul de viaţă”, spune Gail Graham, Fidelity.

Mulţi milionari nu au încă suficienţi bani pentru a-şi permite luxuri cu adevărat exclusiviste, cum ar fi legitimaţia de membru al unui club de golf de elită, ce poate costa până la 300.000 de dolari pe an.

Un milion de dolari cumpăra acum 30 de ani cam cât cumpără azi 2,9 milioane, iar două treimi din milionari au în conturi cam 2,5 milioane de dolari, conform firmei de cercetare TNS.

Deci, cam cât trebuie să ai în conturi pentru a te simţi bogat? Suma magică este 7,5 milioane de dolari, spun cei de la Fidelity.

2. "Îmi fac cumpărăturile de la super-market"

Cei mai mulţi milionari vin din clasa de mijloc, şi aproximativ 65% sunt bogaţi de mai puţin de 15 ani.

Poate că nu-şi cumpără cele mai ieftine articole, dar milionarii ştiu să facă economie la cumpărături. Cam 84% cheltuiesc banii precum cei din clasa de mijloc. Asta înseamnă că îşi cumpără bunurile de lux la reduceri, vânează chilipirurile şi sunt mari amatori de cupoane de reduceri.

3. "Nu m-am îmbogăţit stând la cafele"

Cum se intră în clubul milionarilor? O variantă este să îţi deschizi o afacere proprie. Cam aşa şi-au făcut o treime din milionari banii. Altă treime au câştigat de pe urma activităţii în mediul corporatist. Doar 5% au mostenit o avere considerabilă.

Indiferent de modul în care îşi construiesc averile, aproape toţi milionarii ştiu cum să se folosească de datoriile pe care le au, spune Russ Alan Prince, co-autor al cărţii "The Middle-Class Millionaire".

Cea mai folosită metodă este ipoteca imobiliara, banii rezultaţi din ipotecarea casei sunt folosiţi pentru susţinerea afacerilor. “Oamenii care se gândesc serios să se îmbogăţească, caută să aibă o ipotecă întodeauna”, spune Jim Bell, preşedinte al Bell Investment Advisors. La o casă ce valorează 1,5 milioane de dolari, proprietarul are o datorie de 900.000. Milonarii nu se grăbesc să îşi plătească ipoteca la casă, este una din puţinele taxe la care are deduceri.

4. "Am un concierge pentru orice"

Orice milionar care se respectă beneficiază de serviciile unui concierge.

Lucrând pentru pentru sume de la 25 de dolari pe oră, la salarii de şase zerouri pe an, un concierge este varianta modernă a valeţilor. Aceştia se ocupă cu rezervările la restaurantele în vogă, la spa-uri, hoteluri sau ce îi trece şefului prin cap – apă sfinţită binecuvânată personal de către Papa, tequilla mexicană rară sau chiar livrarea de păsări exotice la bordul yacht-ului din sudul Franţei.

5. "Nu mă îmbogăţesc fiind un băiat simpatic"

Mulţi milionari rescunosc că în ceea ce priveşte afacerile “sunt nişte ticăloşi”, spune Russ Prince. “Nu sunt băieţi simpatici”. Bineînţeles că nu fac lucruri atât de rele, încât să se uite cu groază în oglindă. Cei mai mulţi milionari pun preţ pe aceleaşi valori ca şi oameni din clasa de mijloc. “Timpul petrecut în familie contează cu adevărat pentru ei”, spune Lewis Schiff, celălalt autor al "The Middle-Class Millionaire".

Doar 12% dintre milionari spun că lucrul pentru care îşi doresc cel mai mult să fie amintiţi este contribuţia la istoria business -ului.

6. "Taxele sunt pentru oamenii mărunţi"

Cei mai mulţi milionari îşi plătesc taxele. În fapt, cei 1% care alcătuiesc vârful celor mai bogaţi oameni ai SUA au contribuit cu 40% din veniturile federale în 2007. Dar bogaţii sunt taxaţi mai puţin decât ceilalţi contribuabili – o parte importantă din veniturile acestora vin din dividende şi profituri, din acţiuni, obligaţiuni sau real-estate, ce sunt impozitate cu mai puţin decât este impozitat salariul din clasa de mijloc (15% versus 25%).

Însă, marile economii vin din deducerile de taxe pe care le poţi obţine dacă ai o afacere proprie. Marii moşieri pot obţine reduceri semnificative din deprecierea terenurilor pe care le deţin - din asta rezultă rate mai mici la ipotecă, fără a apela la mari inginerii financiare.

7. "N-am fost un student de nota 10"

59% dintre milionari au absolvit o facultate de stat, conform studiului American Express, iar majoritatea nu au excelat în ceea ce priveşte performanţa la învăţătură.

Când sunt întrebaţi care a fost cheia succesului lor, milionarii pun pe primul loc munca asiduă, urmată de educaţie, determinare şi “tratarea celorlalţi cu respect”. Aceştia mai spun că ceea ce au învăţat la cursuri este mai puţin important decât ceea ce au învăţat din şcoală în general, adică disciplina şi cum să studiezi, spune Jim Taylor, vice-preşedinte Harrison Group.

46% dintre milionari au studii avansate, şi universităţile de elită îţi oferă oportunitatea de a urma o carieră pe Wall Street sau în Silicon Valley. Dar, pentru fiecare milionar cu doctorat, sunt mulţi alţii care au trecut fără prea mare bătaie de cap prin şcoală.

8. "Îţi place Ferrari-ul meu? Este închiriat"

De ce să cheltuieşti 3.000 de dolari pe o geantă Versace, care se va demoda sezonul viitor, când o poţi închiria cu 15 de dolari pe lună? De ce să plăteşti 250.000 de dolari pentru un Ferrari, când pentru 10.000 de dolari poate fi al tău pentru câteva weekend-uri pe an? Cluburi care oferă “proprietatea parţială” a unui avion (aeronava este deţinută împreună cu alţi membrii ai clubului, fiecare având dreptul de a o utiliza o anumită perioadă) au apărut de ceva vreme, iar conceptul s-a extins şi la alte bunuri de lux, de la maşini exotice, la obiecte de artă.

Companiile care se ocupă cu închirierea bijuterii au înregistrat creşteri mari în ultimii ani.

“Vedem tot mai mulţi clienţi care şi-ar putea cumpăra un colier de 5.000 de dolari, dar nu vor să o facă. Face mai mult sens pentru aceştia să-l închirieze cu 200 de dolari, decât să-l cumpere", spune Laura Carrington, co-fondator al companiei de închiriere bijuterii Adorn.

9. "Până la urmă... banii cumpără fericirea"

Poate că ideea nu este confortabilă pentru cei mai puţin înavuţiţi, dar oamenii bogaţi sunt cu adevărat diferiţi: “Nu este categorie socială în America mai fericită decât cei înstăriţi”, spune Jim Taylor. Aproximariv 65% dintre milionari spun că banii au “creat” mai multă fericire pentru ei. Veniturile mari sunt corelate cu o satisfacţie mai mare în viaţă. Nu neapărat obiectele pe care le poţi cumpăra sunt importante, ci “libertatea pe care banii o cumpără”.

Bogaţii au o rată mai mică a depresiei, sunt mai sănătoşi, zâmbesc mai mult, sunt trataţi cu mai mult respect şi mănâncă mai bine, conform aceluiaşi studiu.

10. "Tu te îngrijorezi că nu poţi să ţii pasul cu vecinul, eu mă îngrijorez că nu pot să ţin pasul cu Donald Trump"

“Ceea ce face oamenii fericiţi, nu este cât câştigă, ci cât câştigă în comparaţie cu cei pe care îi cunosc”, spune Glenn Firebaugh, sociolog la Pennsylvania State University.

40% dintre cei bogaţi se tem că standardul lor de viaţă va scădea după pensionare şi că vor rămâne fără bani înainte de a muri, conform studiului Fidelity.

“Întotdeauna poţi să fi mai fericit cu mai mulţi bani. Nu există un punct de saţietate”, spune Stevenson. “Milionarii se uită totdeauna în sus”, spune Schiff, “şi se gândesc că este mai bine acolo sus”.

Optimism

Pentru ca avem destule probleme in tara asta si pentru ca ne-am saturat de multe nu ne ramane decat sa fim optimisti pentru a putea merge mai departe :)

Optimismul nu e o doar o calitate a unor oameni, in general veseli si care cred ca lor le ies lucrurile intotdeauna. Optimismul e o abilitate care se invata.

Cei mai importanti optimisti sunt maratonisti. Ei nu se gandesc la nimic cand pornesc in cursa , nici macar la faptul ca maratonul este de 42 km, distanta buna ptr un cal. Un optimist niciodata nu renunta.

Cand esti optimist vezi pamantul rotund, copacii verzi, cerul albastru si copiii razand.

Pe un optimist nu trebuie sa-l ajuti nociodata. Si cand se ineaca are senzatia ca a luat o gura buna de aer.

Pentru optimisti ziaristii cei mai cinici nu reusesc decat sa mai aduca putina speranta. Cand se scrie despre tragedia nu stiu care intotdeauna un optimist gandeste ca in sfarsit incep lucrurile bune, s-au terminat alea rele…..

Exista un lucru rau si pentru optimist, chiar si pentru el timpul este limitat si de aceea nu are timp suficient pentru a schimba lumea , de a o face mai buna in totalitate……

Si un banc pe acesta tema:
Doi fratiori - unul pesimist si unul optimist. Cel optimist era evident mereu multumit de toate, cel pesimist se plangea de orice.
De craciun, parintii vor sa le dea o lectie de viata. In dimineata de craciun, copiii se repezesc sa vada cadourile sub brad. Pesimistul primise o bicicleta rosie superba. Incepe sa bombane nefericit:
- Da, o bicicleta! Pana invat sa ma dau... si pe urma o sa am o pana, o sa trebuiasca sa ii schimb cauciucul, o sa cad si o sa imi sparg capul, de ce a trebuit Mos Craciun sa imi distruga viata?! Tu, ce ai primit?
Optimistul primise o balega.
- Eu? Un calut. Trebuie sa fie pe aici, pe undeva!

Acvariul ca ornament

Un acvariu este o atractie atat pentru copii cat si pentru oameni. La copii se manifesta mai vizibil aceasta atractie pentru ca ei dau frau liber primului impuls, dar am vazut si oameni care stau zeci de minute si privesc un acvariu frumos fiind fascinati de acesta.

De mica imi placeau acvariile frumos colorate cu pestisori jucausi si la un moment dat mi-am si dorit sa am un acvariu. Si acum as fi bucuroasa sa am un acvariu, dar stiu ca pentru a avea unul imi trebuie spatiu si timp pentru a avea grija de el.

Dar chiar daca nu am un acvariu analizez cu mare placere unul ori de cate ori am ocazia pentru ca miscarea si culorile care se gasesc intr-un acvariu ma fac sa imi dau seama cate lucruri frumoase sunt in jurul nostru, iar noi de multe ori nu le observam.

Nu e rau sa fi plinut :)

In articolul Grasimea e sanatate curata, daca o pui unde trebuie se spune ca nu e rau sa fim un plinuti.

Grasimea depusa in jurul soldurilor ne protejaza de acizii grasi daunatori si contine un agent inflamator ce impiedica producerea accidentelor vasculare, sustin oamenii de stiinta de la Oxford, citati de BBC. Potrivit acestora, ar fi de preferat un posterior proeminent in locul grasimii depuse in jurul taliei, deoarece aceasta nu are astfel de proprietati benefice pentru organism. Mai mult, oamenii de stiinta spun ca medicii viitorului vor prescrie redistribuirea grasimii corporale catre solduri si coapse, pentru a preveni bolile cardiovasculare si metabolice, cum ar fi diabetul.

Cred ca fiecare dintre noi care mai are posteriorul si soldurile mai rotunjite se bucura ca aceste ajuta la sanatate :)

Evolutia tehnologiei

Tehnologia a evoluat rapid in ultimi ani si a ajuns sa schimbe mentalitatea si viata oamenilor.

Cred ca e destul de greu sa ne imaginam viata fara calculator, tv, aragaz, masina de spalat si alte astfel de produse care sunt rezultatul evolutiei si dezvoltarii tehnologiei.

E normal ca tehnologia sa progreseze asa repedere pentru ca noi ne dorim tot timpul ceva nou, ceva mai bun, mai performant. Ne gandim oare cum arata noul calculator care o sa apara pe piata, cat de performant o sa fie, sau cum arata noua versiune a unui program pe care il folosim.

Ne fascineaza sa vedem tot felul de aparate care ne ajuta sa facem anumite lucruri si ne dorim ca totul sa fie cat mai automatizat.

Eu cred ca ar trebui sa vedem cat ne dorim sa avanseze aceasta tehnologie sa nu se ajunga ca aparatele sa preia controlul. :P