Mancatul emotional - Cum sa nu-ti hranesti sentimentele

Specialistii spun multe lucruri legate de mancatul emotional sau alimentatia compulsiva, insa noi vom sintetiza ideile cele mai importante si le vom expune mai jos pe intelesul tuturor.

Ce este mancatul emotional si cum ne poate afecta? Mancatul emotional se refera la prostul obicei de a manca in orice stara emotionala te aflii (fericita, trista, emotionata, stresata, nervoasa etc.) fara insa a-ti fi foame. Daca te consoleaza, si barbatii sufera in numar mare de aceasta problema.

Mancatul emotional ne afecteaza pentru ca de obicei alegem alimentele care ne cresc endorfinele si serotoninele - substante supranumite si “hormonii fericrii” motiv pentru care ne linistim si ne relaxam. Aceste alimente sunt de doua feluri: cele afrodiziace cerebrale (ca vanilia, cacao, ciocolata) si cele care contin substante nocive cum sunt chipsurile, preparatele grase fast-food, dulciuri, rontanele, sau cele grase ca pizza, fripturi etc. Toate aceste produse aduc un surplus enorm de calorii, duc la obezitate, diabet, boli cardiovasculare si probleme psihice cu privire la stima de sine, integrare in colectivitati, viata personala etc.

Cum iti dai seama daca suferi de mancatul emotional

Iti vom pune cateva intrebari simple. Daca raspunsi pozitiv la cel putin una din ele, atunci suferi de mancat emotional. Cu fiecare “da” la intrebarile de mai jos realizezi ca te aflii intr-un stadiu mai avansat al sindromului de alimentatie compulsiva.

Mananci fara sa iti fie foame?

Preferi sa rontai ciocolata, biscuiti, sticksuri, chipsuri sau sa mananci pizza in loc sa alegi o salata?

Mananci in special dulciuri si mancaruri grase in loc de legume si fructe?

Te-ai trezit mancand fara sa iti dai seama?

Ai alimente cu tine oriunde te-ai afla: in masina, la birou, prin camere acasa?

Te-ai trezit manacnd in locuri neadecvate, de exemplu la semafor?

Manifesti sentimentul de vinovatie ca mananci fara sa iti fie foame?

Reactionezi la filme, in situatii stresante, la bucurie, la nervi sau cand esti depresiva mancand? Dupa un esec, obisnuiesti sa mananci?

Cand te plictisesti, mananci? Iti place sa mananci?

Mancatul te face sa te simti bine?

Cu un astfel de comportament este foarte usor sa cresti in greutate si vei dori cu singuranta sa alegi o dieta care sa te ajute sa iti redobandesti silueta. Dietele din pacate nu vor da un bun efect decat dupa ce vei urma cativa pasi de readaptare la un stil normal de alimentatie.

Cum poti scapa de obiceiul mancatului emotional?

Pasii sunt simpli dar trebuie sa ii respecti. Fa-ti un program de mancare pe care sa il respecti. Fa-l pe zile daca ai program de activitati diferite in fiecare zi, astfel incat sa fii sigura ca vei manca controlat si ce trebuie, iar in afara meselor stabilite nu ai voie sa mai mananci nimic. De fiecare data cand ai pofta de vreun aliment, iti recomandam sa bei o limonada cu lamaie si miere (o poti face acasa si o poti lua la tine). Daca te simti de nestapanit si nici limonada nu te linisteste, ai voie un fruct, dar numai unul, nimic altceva.

Iarta-te! Vei “calca stramb” de cateva ori, dar nu renunta! Iarta-te si treci imediat la regimul de mai sus, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. In regimul de mai sus ai voie sa mananci: cereale cu lapte sua iaurt, iaurt cu fructe, fructe, salate, salate cu branza sau ciuperci sau cuburi de piept de pui, salate cu peste, salate cu fructe de mare, supe, ciorbe, carne la cuptor, fiarta sau pe gratar cu aburi. Nu ai voie: pizza, fainoase, paste, paine, mezeluri, margarina, unt, smantana (ai voie cascaval).

Duminica ai voie sa mananci o prostioara, ceva la care ai poftit toata saptamana. Atunci cand ai ajuns sa mananci doar dupa program fara a te mai gandi la mancare in restul timpului inseamna ca ai reusit sa invingi sindromul alimentatiei compulsive. Poti tine acum o dieta, dar ai grija sa fie una sanatoasa si cu suficiente vitamine pentru a nu cadea in depresie. Foarte multe diete au acest efect, in special cele exagerat restrictive sau hipercalorice.

Faptele bune pot contribui la îmbunătăţirea sănătăţii

Oamenii care fac acte de caritate şi alte fapte bune – de exemplu, îşi ajută vecinul la amenajarea grădinii – trec prin mai puţine momente de mânie, sunt optimişti şi au mai multă încredere de sine, potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Mindlab, un laborator din cadrul Universităţii din Sussex.

Cercetătorii vin acum cu dovezi ştiinţifice în sprijinul vechii zicale potrivit căreia cei care îi ajută pe ceilalţi se ajută pe sine.

Astfel, faptele bune pot contribui la reducerea nivelului de stres şi promovează încrederea de sine.

Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au măsurat nivelurile de stres şi ale altor emoţii experimentate de un grup de bărbaţi şi femei care au făcut fapte bune timp de nouă zile consecutiv.

Efectele stresului asupra organismului sunt binecunoscute: poate afecta sistemul imunitar, conduce la o creştere a tensiunii arteriale, creşte riscul de infarct şi accident cerebral şi contribuie la instalarea infertilităţii.

Studiul, comandat de firma de asigurări Simplyhealth, a mai scos la iveală că faptele bune au un efect de reacţie în lanţ pozitiv, beneficiarii faptelor bune simţindu-se motivaţi să-i ajute pe ceilalţi la rândul lor.

Un studiu anterior, realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard, a arătat că faptele bune îi întăresc fizic şi psihic pe autorii lor.

4 tipuri de umor

In zilele noastre simtul umorul reprezinta o trasatura importanta pe care o cautam in oameni cu care ne inconjuram. Oare cate femei nu afirma ca ar vrea sa aiba alaturi un barbat care sa le faca sa rada si cati barbati uita de picioare lungi si bust generos atunci cand sunt in compania unei femei amuzante.

Aceasta atitudine fata de simtul umorului ar ridica cateva sprancene ilustre din Antichitate. Spre exemplu grecii antici considerau umorul o reactie agresiva. Prin urmare umorul nu era vazut ca o trasatura pozitiva ci mai degraba ca un defect.

1. Umorul dispretuitor

Caracterizat prin agresivitate, umorul dispretuitor consta in umilirea unei persoane sau a unui grup social. Preferat de comicii de stand-up, acest tip de umor e facut in detrimentul unei parti terte. Dupa cum e de asteptat, astfel de umor prinde foarte bine la toti cei care nu sunt atacati direct.

Cand cei responsabili pentru glume de acest fel sunt luati la intrebari, reactia lor e una standard, “era o gluma”. Astfel se evita asumarea responsabilitatii pentru cele spuse.

Pe scena acest tip de umor e directionat mai ales impotriva figurilor politice sau a vedetelor zilei insa in viata de zi cu zi victimele sunt cel mai adesea oameni ce se invart prin aceleasi cercuri. Umorul de acest tip are un efect negativ asupra tintelor.

2. Umorul liant

Acesta reprezinta o calitate destul de rara. Oamenii care recurg la un astfel de umor reusesc sa animeze atmosfera dintr-o incapere fara a face pe nimeni sa se simta prost. Astfel de persoane sunt in general vazute ca amuzante, bune si capabile sa rada de propriile greseli.

Umorul liant se axeaza pe identificarea si evidentierea similaritatilor dintre oameni ceea ce contribuie nu doar la o atmosfera placuta dar si la o senzatie de unitate.

3. Umor de tipul ‘uraste-ma’

Principala victima a acestui tip de umor e cel care face glumele deoarece ele sunt directionate impotriva sa spre amuzamentul celor prezenti. In grupul de prieteni astfel de persoane sunt adesea vazute drept ‘bufonii’, cei care rad de propria persoana spre deliciul celor ce ii inconjoara.

Un astfel de umor este semnul unei stime de sine scazute. In plus, odata cu trecerea timpului aceasta umilire constanta a propriei persoane poate eroda respectul de sine al persoanei ce il foloseste. Umorul in discutie reflecta de fapt standardele imposibile la care o persoana se supune.

In doze mici unorul de tip 'uraste-ma' poate fi util pentru cel care il face deoarece il ajuta sa se relaxeze si sa isi accepte defectele insa pe masura ce doza creste nu face decat sa arate nevoia de a atrage atentia celorlalti, de a fi in centrul atentiei.

4. Umor ce rade de viata

Acest tip de umor vine din partea persoanelor care nu se iau prea in serios, nici pe ei nici pe ceilalti. Prin urmare pot rade cu usurinta de orice se intampla in jurul lor ba chiar si de propriile actiuni. In plus, umorul devine o modalitatea de a face fata problemelor.

Tintele acestui tip de umor sunt momentele absurde ale vietii, episoadele lipsite de sens, gesturile ilogice sau chiar intamplari hazlii de pe plan personal.

Umorul in care razi de viata e unul cat se poate de sanatos, cel putin asta sustine realizatorul studiului. Accentele ironice fine si replicile istete ajuta persoana care recurge la ele sa treaca razand peste problemele cu care se confrunta.