Faptele bune pot contribui la îmbunătăţirea sănătăţii

Oamenii care fac acte de caritate şi alte fapte bune – de exemplu, îşi ajută vecinul la amenajarea grădinii – trec prin mai puţine momente de mânie, sunt optimişti şi au mai multă încredere de sine, potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Mindlab, un laborator din cadrul Universităţii din Sussex.

Cercetătorii vin acum cu dovezi ştiinţifice în sprijinul vechii zicale potrivit căreia cei care îi ajută pe ceilalţi se ajută pe sine.

Astfel, faptele bune pot contribui la reducerea nivelului de stres şi promovează încrederea de sine.

Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au măsurat nivelurile de stres şi ale altor emoţii experimentate de un grup de bărbaţi şi femei care au făcut fapte bune timp de nouă zile consecutiv.

Efectele stresului asupra organismului sunt binecunoscute: poate afecta sistemul imunitar, conduce la o creştere a tensiunii arteriale, creşte riscul de infarct şi accident cerebral şi contribuie la instalarea infertilităţii.

Studiul, comandat de firma de asigurări Simplyhealth, a mai scos la iveală că faptele bune au un efect de reacţie în lanţ pozitiv, beneficiarii faptelor bune simţindu-se motivaţi să-i ajute pe ceilalţi la rândul lor.

Un studiu anterior, realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard, a arătat că faptele bune îi întăresc fizic şi psihic pe autorii lor.

Somnul de dupa amiaza ne face mai inteligenti

Specialistii considera ca un pui de somn dupa amiaza mareste capacitatea creierului de a invata, intelege si retine informatii noi in orele care urmeaza somnului. Spre exemplu, gandeste-te la calculatorul tau care uneori se blocheaza si are nevoie de un restart pentru a functiona mai bine.

"Somnul este benefic mai mult pentru creier decat pentru organism”, a delcarat profesorul Matthew Walker de la Universitatea Berkeley din California.

Declaratia sa se bazeaza pe rezultatele unui studiu la care au participat 39 de adulti tineri, impartiti in doua grupe. La pranz, toti participantii au luat parte la un exercitiu de memorie prin care li se cerea sa retina fetele celorlalte persoane, asociate cu numele lor.

La ora 6 seara s-a organizat un alt exercitiu de memorie cu aceeasi participanti, insa 20 dintre ei au dormit in pauza cel putin 100 de minute. Cei care nu au dormit au inregistrat cu 10% mai multe rezultate gresite.

Explicatia oferita de specialisti este urmatoarea: abilitatea oamenilor de a invata scade cu 10% in intervalul 12-18 seara, insa persoanele care trag un pui de somn dupa amiaza sunt capabile sa neutralizeze acest declin.

"Aceste rezultate sunt o dovada in plus ca somnul joaca un rol critic in prelucrarea informatiilor”, a adaugat Walker. "Este din ce in ce mai mai evident cat de important este somnul in procesul de invatare, dar mai ales inainte pentru a pregati creierul in receptionarea noilor informatii.”

Capacitatea creierului de a absorbi informatii s-a dovedit a nu fi constanta pe parcursul zilei. Astfel una dintre explicatii este ca somnul sterge din memorie informatiile nefolositoare lasand loc altora noi.

Fructele de sarbatori

Daca tot am vorbit despre dulciuri (ciocolata, prajitura) si despre mancare vreau acum sa scriu cate ceva despre fructe.

Fructele, pe langa faptul ca sunt gustoase, sunt pline de vitamine fiind foarte bune pentru organism.

Mie imi plac fructele si cred ca de sarbatori sunt foarte recomandate. In acesta perioada cand multa lume consuma carne de porc si mancaruri destul de grele pentru burtica un fruct zemos ne ajuta sa scapam de balonare si de gretuti. O clementina sau o portocala este tot timpul bine venita dupa o masa de sarbatoare.

Eu as inlocui Actimelul, la care ii face atata reclama la tv, cu o clementina sau cu o portocala si sunt sigura ca ar avea mai mare efect (cel putin pentru mine :) ).