Omul de zapada

Daca tot e zapada si ninge ma gandesc la ceva frumoas, ceva ce imi placea in copilarie, adica la omul de zapada.

Cred ca este o mare bucurie a copiilor ca atunci cand ninge si e zapada sa faca un om de zapada si sa se joace in jurul lui :)

O poezie cu omul de zapada pe care o stiu de cand eram mica:

Ţanţoş stă-n ogradă
Parcă-i o minune
Omul de zăpadă
Cu ochi de cărbune.

Dintr-un morcov, nasul
Cuşma, o tigaie
Şi-n jur la tot pasul
Mare hărmălaie.

Omul de zăpadă
Parcă se gandeşte:
Cand o să mă vadă
Soarele, păleşte!

Soarele molcomul
Ii zambi oleacă
Şi pe dată omul
Se făcu băltoacă.

Si inca o poezie frumoasa:

Am furat azi, din cămară,
Doi cărbuni, un dop şi-o oală.
A! Şi-un morcov am luat!
Dar de foame…l-am mâncat!

Din zapadă am făcut
Un om mic şi cam urât.
Nici un băţ nu am avut
Din el braţ să-i fi făcut.

Omul însă mi-a zâmbit
Şi mi-a spus încet, şoptit,
Că m-aşteaptă să mai cresc,
Mai frumos să-l potrivesc.